|
Aproximativ 10.000 de locuitori ai Capitalei, conform unor estimări neoficiale, au fost prezenți în zona Arcului de Triumf pentru a asista la parada organizată cu prilejul Zilei Naționale.
În pofida vremii nefavorabile care a făcut ca elicopterele să rămână la sol, peste 1.300 de militari și tehnică militară aparținând categoriilor de forțe ale Armatei României, Ministerului Administrației și Internelor, SRI și SPP au defilat, marți, la Arcul de Triumf, în prezența președintelui Traian Băsescu, a foștilor șefi de stat Ion Iliescu și Emil Constantinescu, a șefilor SRI și SIE, George Maior și respectiv Răzvan Ungureanu, și a altor lideri politici și veterani de război
Dispozitivul de defilare a fost constituit din blocuri de paradă, organizate pe detașamente, cu trupe și tehnică ale instituțiilor amintite, comandantul paradei fiind generalul-maior dr. Ion Pâlșoiu, locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Terestre. Acesta a fost primul comandant al 'Scorpionilor Roșii', militarii Batalionului 26 Infanterie 'Neagoe Basarab', unitate pe care a înființat-o și căreia i-a deschis drumul spre recunoașterea internațională.
În București și în țară, ziua de 1 Decembrie a fost marcată de numeroase ceremonii militare de depunere de coroane și jerbe de flori, dar și petreceri în aer liber organizate de autoritățile locale și programate a se desfășura pe durata întregii zile.
La Alba Iulia, în Sala Unirii, loc în care în urmă cu 91 de ani s-a proclamat Unirea Transilvaniei cu România, a avut loc ceremonialul primirii soliilor din cetățile de scaun Suceava, Târgoviște și Alba Iulia, la care au asistat premierul Emil Boc și ministrul Transporturilor, Radu Berceanu.
Emil Boc a declarat că este mândru că face parte 'dintr-un popor care nu a fost niciodată îngenuncheat' și că el crede în șansa națiunii române de a fi mereu învingătoare.
'Unirea de la 1918 este opera poporului român, nici a unui partid politic, nici a unui guvern, este opera românilor. Practic, fiecare filă din istoria României a pregătit momentul de la 1 Decembrie 1918', a spus Emil Boc, care a adăugat că, 'poate, mai mult ca niciodată, acum, la 1 Decembrie, sunt actuale cuvintele doctorului Rațiu din procesul memorandiștilor când spunea că 'existența unei națiuni se afirmă, și nu se discută'.
'Avem o istorie cu care ne putem mândri. Eu sunt mândru că sunt român, sunt mândru că am o istorie și fac parte dintr-un popor care nu a fost niciodată îngenuncheat', a declarat premierul Emil Boc. Să nu uităm că acest popor a fost singurul care, în această parte de lume, a reușit să-și păstreze latinitatea, a reușit să-și păstreze limba, a reușit să fie neatârnat, chiar dacă am fost în permanență în calea marilor imperii și a marilor bătălii ale timpurilor', a menționat premierul.
Primul-ministru în exercițiu a amintit și de ceea ce a reușit Mihai Viteazul, în 1600, care, pentru un scurt timp, a dat 'grai și viață dorinței românilor de a trăi împreună'.
'La Blaj s-a strigat, mai tare ca niciodată, în Revoluția de la 1848, 'Noi vrem să ne unim cu Țara!'. Acest pământ nu a fost nicicând îngenuncheat, așa cum nici Muntenia, nici Moldova. (...). Și a venit momentul magic al istoriei românilor din 1918, un moment de împlinire a fiecărui român, de împlinire a visului lui Mihai Viteazul și suntem toți uniți, suntem împreună. Avem 91 de ani. Pare puțin în raport cu istoria și este puțin. Să ne gândim doar că, din 1918 până în 1940, am fost România Mare. Am avut o pauză de 4 ani în timpul Dictatului de la Viena, am revenit după aceea în granițele României, a explicat Boc adăugând că "astăzi putem să spunem că această țară are șansa istorică, nu numai că este a șaptea putere din Uniunea Europeană, are șansa mare de a deveni în continuare o putere economică, de a deveni o putere care să aducă prosperitate și beneficii pentru cele 22 de milioane de români'.
De asemenea, premierul Boc a luat parte și la oficierea unui Te-Deum, de un sobor de ierarhi și preoți, alături de ÎPS Andrei aflându-se PS Lucian, Episcopul Caransebeșului, PS Gurie, episcopul Devei și Hunedoarei, PS Vasile Someșanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Clujului, și PS Iustin, arhiereu-vicar al episcopiei Maramureșului și Sătmarului.
Alba Iulia este 'cetatea noastră de lumină și mucenicie' le-a transmis românilor, în cuvântul său, arhiepiscopul ortodox de Alba Iulia, ÎPS Andrei Andreicuț. El a subliniat că 'sunt așezări și locuri care de-a lungul vremurilor capătă o încărcătură spirituală specială. Devin simboluri', a subliniat arhiepiscopul de Alba Iulia.
'Pentru români, Ierusalimul cu puternic simbol spiritual și național este Alba-Iulia. Aici, de la plămădirea neamului nostru, a fost centrul spiritual al românilor din arcul intracarpatic. Cel mai vechi episcop ortodox pomenit cu numele, în anul 953 după Hristos, este Ierotei de Alba-Iulia.
În Evul Mediu, din Mitropolia de la Alba-Iulia se răspândea o deosebită viață spirituală și culturală. Aici Mitropolitul Simion Ștefan traduce pentru prima dată Noul Testament în românește. În predoslovia acestei cărți unice va formula 'dogma' culturală a unității limbii literare românești, spunând că s-a străduit să redea textul sfânt așa ca să înțeleagă toți românii', le-a spus înaltul ierarh ortodox românilor prezenți la Alba Iulia.
ÎPS Andrei a amintit că și din punct de vedere politic Alba-Iulia a jucat un rol aparte. 'Multă vreme a fost la 'Bălgrad' capitala Transilvaniei. Și, chiar dacă numai meteoric, atunci când - la 1600 - Mihai Viteazul aici s-a intitulat 'Domn al tuturor românilor', Alba-Iulia devine capitală a întregii Țări. Acesta a fost motivul pentru care tot la Alba-Iulia se va organiza Marea Adunare de la 1 Decembrie 1918, când Ardealul se unea cu țara. Și unele voci, în epocă, cereau ca aici să se stabilească capitala României Mari. Însă a rămas, pentru cei ce mai au prețuire pentru valorile spirituale și naționale, doar 'capitala de suflet'. Pentru toate acestea Alba-Iulia este cetatea noastră de lumină', a subliniat ÎPS Andrei. AGERPRES |
