Hidroelectrica a solicitat punctul de vedere al părții sârbe în vederea construirii unei noi centrale hidro pe Dunăre, împreună cu Bulgaria, a declarat joi directorul general al producătorului de energie electrică, Mihai David, la cea de-a 80 sesiune a comisiei mixte româno-sârbe pentru Porțile de Fier.

El a precizat că partea sârbă urmează să dea un răspuns în mai 2010, dacă va participa direct în proiect sau își dorește drepturile sub o altă formă pentru partea sa de potențial energetic, la următoarea sesiune a comisiei mixte, care se reunește de două ori pe an.

'Am fost informați despre această idee. Toate aceste proiecte sunt complexe și avem nevoie de timp. Partea sârbă susține toate proiectele în sistemul energetic. În mai 2010, la următoarea sesiune a comisiei, vom da un răspuns. Dunărea este o resursă pentru toate țările riverane. Orice proiect trebuie să fie susținut de toate părțile implicate. Proiectul pe care îl au în vedere Bulgaria și România are o influență și asupra noastră, se referă și la gospodărirea apelor, navigație, va avea impact și asupra mediului', a declarat Dragomir Markovici, directorul general al întreprinderii de stat Elektroprivreda Srbije.

La rândul său, Mihai David a explicat că, înainte de a da un răspuns Bulgariei despre noul proiect hidro pe Dunăre, partea română trebuia să solicite un punct de vedere din partea Serbiei.

'Între Porțile de Fier II și granița dintre Serbia și Bulgaria există o distanță corespunzătoare unui potențial energetic pe Dunăre. Din acest potențial energetic, partea sârbă are o jumătate. Dacă facem o centrală cu Bulgaria în aval de granița sârbo-bulgară, aceasta va procesa și potențialul energetic al părții sârbe', a spus directorul Hidroelectrica.

Potențialul energetic al Dunării, între Baziaș și Măcin, dacă ar fi amenajat, este de 22 TWh/an, iar cota României este de 11,8 TWh/an, din care se exploatează numai 6,5-7 TWh/an.

Potențialul neamenajat al tronsonului de 80 de km dintre Porțile de Fier și granița Serbiei cu Bulgaria este de 400 GW/an, iar dacă Serbia nu va participa la proiectul cu Bulgaria, România va trebui să-i plătească o cotă de circa 122 GWh/an.

AGERPRES